tag:blogger.com,1999:blog-59812410778950339712024-03-05T03:22:56.470-08:00Doze in ViseDeapururi doar tu si eu !Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.comBlogger115125tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-81097431432348476922012-09-05T06:52:00.002-07:002012-09-05T06:59:48.553-07:00concluzie târzie <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjgXv655Qwl_tLT51S9Y0tTYEWWoWDSGKClUdMju-HQlR4HwYy2wMqa3169aX2R3fOeQr8Mext2QA8rZ1fqa3sNaWahNC4xVjHmxQ_Ztq9IUsCHvX6sbs1FcS8I34P5iXimUNr_mLvQ3cg/s1600/tumblr_lshlkrsc4i1qgytg7o1_400.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="265" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjgXv655Qwl_tLT51S9Y0tTYEWWoWDSGKClUdMju-HQlR4HwYy2wMqa3169aX2R3fOeQr8Mext2QA8rZ1fqa3sNaWahNC4xVjHmxQ_Ztq9IUsCHvX6sbs1FcS8I34P5iXimUNr_mLvQ3cg/s400/tumblr_lshlkrsc4i1qgytg7o1_400.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
Nu ştiu cum să încep . De 3 zile mă chinui să reglez bătăile inimii , fără reuşită . Sunt tutunistă , plămânii mei trăiesc ataşaţi de nicotină . Fumez prostesc , ca să-l simt lângă mine . Au trecut 5 luni de când cearşaful meu ia forma unui singur corp , de când am învăţat să mănânc cu o singură mână , să beau o sticlă întreagă de una singură toată noaptea , de când privesc cu un singur ochi obosit şi păşesc şchiopătând. Ne-am despărţit fără cuvinte , fără priviri , fără ţineri de mână şi sărutări pe frunte . Mi-aş fi dorit să fie dramă , lacrimi , ţipete , ochi roşii şi buze crăpate . Nu i-am mai simţit gura sălbatică de când mă plictisea mişcarea ei sacadată . Azi aş da orice să-i simt puterea buzei de jos , apăsându-se pe ochii mei , strivindu-mi genele , dacă nu aş şti că o simplă atingere m-ar spânzura de trecut mai strâns decât sunt acum , aproape de provocarea unei morţi dureroase.<br />
De câte ori ieşeam din casă , ştiind că există posibilitatea să afle că sunt în oraş , mă strângea un colţ de gheaţă în adâncul inimii mele ce tânjeşte după amintiri . În acea zi , nu-mi trecuse nici un moment prin gând că l-aş putea vedea , că aş putea să-i fiu mai aproape decât am fost în ultimele luni , că îi voi vedea forma corpului greu de care aveam nevoie pentru a-mi completa sălbăticia aşternutului . Am ieşit cu o prietenă să iau ţigări . Mi-am tras pe mine o pereche de blugi şi primul tricou care mi-a venit la îndemână . Mi-am prins părul lejer şi cu sufletul linşat după tutun , am furat cheia de rezervă , telefonul şi banii şi-am plecat . Era pentru prima oară când părăseam locul în care l-am ucis , l-am călcat în picioare , l-am băut , l-am strigat şi l-am simţit lângă mine . Nu deschisesem ferestrele , doar ca să nu-i pierd parfumul iar pe canapeaua din bucătărie , locul lui era privilegiat , nimănui nu îi era permis să-mi fure amprenta gâtului său pe capătul pernei închise la culoare . Mă simţeam ca o văduvă nebună , căreia i s-a furat soţul şi aruncat în paradis , fără explicaţii . Trebuia să mă complac în situaţia de om pierdut , fără viitor şi aveam atâtea luni la dispoziţie încât am ajuns să mă obişnuiesc cu frânturi de amintiri , cu atingerea locurilor pe care ştiu că le lua înainte din greşeală , cu mirosul cadourilor sale.<br />
Am fost la două magazine , însă ieşeam rapid fără să-mi dau seama de ce . După ceva timp , îl văd , pe el , pe cel pe care îl consideram pierdut , uitat , părăsit , mort . Inima îmi fura tot oxigenul . Au fost câteva secunde în care am rămas blocaţi . Eu prinzându-mi părul , el ţinând strâns telefonul la ureche cu degetele lui lungi , pe care am fost tot timpul invidioasă . Cămaşa închisă la culoare se potrivea perfect cu ceea ce vroia să fie , în mine se răscoleau toate poveştile lui despre cât de masonică i-ar plăcea să-i fie viaţa . Căutam fărâma de speranţă în ochii lui din spatele ochelarilor pe care îi poartă de puţin timp şi am rămas dezamăgită de eşecul meu . Avea aceeaşi privire ca în seara în care mi-a chemat taxiul să mă ducă acasă la patru dimineaţa , după ce corpul meu era înnebunit de arsuri iar mintea îşi pierdea din fiinţă. Atunci îmi doream să mă ţină în braţe , să-mi spună ca va fi bine , să mă mintă cât de frumos putea , să mă simt invincibilă şi să-l iubesc până dimineaţă . Acum nu vroiam decât să dispar , să nu mă vadă , să mă pierd repede , să ajung acasă unde să termin pachetul de ţigări în timp ce îmbrac hanoracul lui galben şi îi ţin în braţe piesele de poker , pe care i le-am cumpărat de ziua lui .<br />
Nu eram pregătită să-l văd , să-i simt răceala privirii cum cade pe corpul pe care-l poseda în fiecare noapte . Nu trebuia să aflu că el chiar a plecat , să fiu sigură că nu se va mai întoarce şi că îl aştept degeaba. Dar poate e mai bine aşa .. În acea seară , am promis că după acel pachet de ţigări mă voi reîndrăgosti . A doua zi , eram în maşină , îndreptându-mă spre studentul fermecat de sălbăticia corpului adolescentin . Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com58tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-89181675889849148482012-07-04T13:28:00.000-07:002012-07-04T13:28:56.351-07:00într-un cântec mut<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
<br />
Mă pierd căutându-te în fiecare culoare a irisului , în fiecare gest minuscul pe care trecătorii banali îl fac inconştient , în fiecare zâmbet de adolescentă îndrăgostită. Nu vreau să te găsesc, pentru că dacă aş vrea cu adevărat te-aş căuta pe podeaua rece a bucătăriei şi te-aş găsi adunându-ţi sufletul , încercând să-l separi de al meu ca întotdeauna. Duci acelaşi război de atât timp , încât ţi-e mai comod să-ţi păstrezi oasele în universul meu . Eşti acolo , slab , liniştit , gol , rece , transpirat , sângerând în fiecare seară în care mă simt singură şi obosită . Corpul tău greu îmi apasă pântecele puternic iar gura ta îmi astupă răsuflarea sacadat , paralel cu ticăitul ceasului , numărând fiecare secundă şoptită. Te văd liber dimineaţa, fără noimă , nedefinit ; te desenez haotic întotdeauna cu degetul pe care-mi stătea în decembrie inelul tău , în nebunia fumului confuz . Mereu cu ochii închişi , mereu ţipând , urlând , plângând , zbătându-mă, îmbătându-mă cu iluzii ca într-un sevraj continuu.<br />
Dimineaţă dispari fără să spui un cuvânt , fără să mă priveşti , fără să încui uşa şi mă uiţi . Îi priveşti ochii şi te îndrăgosteşti , îi atingi coapsele fine , îi adori picioarele tinere , zburdalnice , ascunse sub rochiile scurte , de şcolăriţă. Îi iubeşti fiecare geană . Îi dezgoleşti pielea, o înnebuneşti . Îi strigi numele, în încercarea de a nu-l uita , şi visezi viitorul , alături de ea , soţia ta , mama copiilor tăi , amanta şi iubita ta. Niciodată în acelaşi mod , niciodată definit , stabilit , echilibrat , niciodată fără mine.<br />
Îi zâmbeşti cu buza de jos , cu care aseară m-ai atins pe frunte . O mângâi cu mâna stângă , care îmi stă în fiecare seară pe piciorul drept . Îi şopteşti speranţe, cu vocea pe care nu am auzit-o vreodată .O iubeşti cu aceeaşi inimă ce mă ţine în viaţă de câţiva ani .<br />
Oh , A. , oricât de mult mă urăşti , prin vene îţi curge veninul meu , pe buze ai gustul meu , pe piele e impregnat parfumul nopţilor târzii de iarnă şi a dimineţilor matinale. Încă poţi să-mi desenzi corpul cu ochii închişi , încă-mi poţi striga numele fără să te audă nimeni , încă îmi cunoşti urma pasului grăbit , sufletul tău mă cheamă , chiar dacă corpul îi aparţine unei alte văduve.<br />
Mi-e dor de tine uneori . N-am să-ţi spun când şi nici unde , pentru că mă respiri . <br />
<br />Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com31tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-10980688850439866142012-06-03T11:40:00.000-07:002012-06-03T11:40:53.062-07:00Instinct<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://data.whicdn.com/images/22575163/2lcrcq0_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://data.whicdn.com/images/22575163/2lcrcq0_large.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
<div style="text-align: left;">
Mă pierd uşor, prin fum şi culori , prin aer înţepat şi tocuri rupte...</div>
<div style="text-align: left;">
Îţi simt mângâierea fină pe coapse , sărutul pe buze, mişcările moi şi liniştea răsuflului tău...</div>
<div style="text-align: left;">
Mă simt prinsă în strâmtoarea ta dură , mă omoară mirosul tău. Mă las pe spate, sunt a ta acum...</div>
<div style="text-align: left;">
Fă ce vrei cu mine ! Aruncă-mă şi priveşte-mă cum cad , iubeşte-mă şi priveşte-mă cum strălucesc. Ştii că nu mă pricep să te iubesc , că am să te fac să suferi în cel mai mizerabil mod, că urăsc să ţin lângă mine doar şi amintirea ta ; prea multe amprente pe suflet , pe piele. </div>
<div style="text-align: left;">
Vreau să mor cu tine, să mă pierd în mâinile tale...Te iubesc nenorocit de mult , chiar şi acum , după ce am trăit decenii cu veninul tău în sânge , când m-am degradat puţin câte puţin ca să mă vindec... </div>
<div style="text-align: left;">
Mă las pe spate..uşor. Cât te iubesc , cât mă înnebuneşti , cât mi-aş dori să fiu a ta până-n moarte , până totul se pierde în faţa nimicului. Mă doare privirea ta, mă ucide gura ta şi mă ameţeşte gâtul tău. Vreau să simt, să fii al meu , să-mi dai foc şi să mă laşi să ard. Îmi lipseşti oricât m-aş minţi , respiri prin plămânii mei gri , mi te plimbi prin vene. </div>
<div style="text-align: left;">
De ce mă înnebuneşti ? Nu.Nu vreau să ştiu Eşti atât de nebun când taci , când mă sorbi din priviri şi nu mai rămâne nimic din mine, când îţi invadez mintea obsedant şi nu te opui. Ţine-mă în braţe până dimineaţă , până când aerul se va termina, până când voi pleca fără să-mi pese şi mă vei ruga să rămân! Pe spate...uşor. Mă săruţi ca la început, mă săruţi de sfârşit , de viaţă şi de moarte. Mă ameţeşti, mi-e sete , mi-e cald , mi-e dor...la dracu. </div>Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com10tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-16330398653768573282012-05-13T02:46:00.000-07:002012-05-13T02:47:03.368-07:00o clipă.<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://data.whicdn.com/images/27681187/tumblr_m39n50cL4i1r0i9t4o1_500_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="http://data.whicdn.com/images/27681187/tumblr_m39n50cL4i1r0i9t4o1_500_large.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
Mi s-a făcut dor şi am aprins ţigara încet, hotărâtă să-mi scurtez viaţa din nou, ca în acele nopţi în care pe buze-mi stătea otrava lui şi pe gât tatuat sărutul nocturn ,fugitiv. Arde , se stinge uşor , cu emoţia sfârşitului. Prin fum şi miros ars , îl văd pe el înlocuit de senzaţia necunoscutului. Oricât încerc să ascund nemurirea , să o uit şi să-mi văd de viaţă , imaginea lui m-a marcat. Corpul mi-e nebun după o clipă de aer iar inima-mi tânjeşte. Am lăsat trecutul să petreacă singur, l-am abandonat pe tejgheaua mini-barului din apartamentului visului iar el a acceptat, l-a păstrat acolo printre toate paharele băute în acea seară. Mă cunoaşte de atât de puţin timp încât mă vede perfectă , mă iubeşte, mă vrea şi-mi oferă căldură nemernică pe care din frica de a nu mă pierde iar în faţa eşecului , mi-o arată necondiţionat iar eu o refuz . Nu-mi plac îmbrăţişările lui , îi arată slăbiciunile mai mult decât o fac ţigările de care s-a apucat recent , tot din vina mea.<br />
<i>-Îmi pare bine că te-am cunoscut acum , când aveam nevoie de tine. </i><br />
<i> - Mâine îţi vei dori să mă uiţi , să nu-ţi aduci aminte numele meu şi nici să-mi mai iubeşti chipul. </i><br />
<i> </i> Nu are nevoie de nimic , de nimeni , de nici un motiv pentru care să-mi sechestreze imaginea în mintea lui inocentă , cu care-mi place să mă joc târziu când e mult prea obosit să mi se împotrivească. Aş fugi dacă nu aş şti că pot să-l fac să mă urască , dacă n-aş şti că e conştient că nu mă va avea vreodată , dacă nu aş şti că am nevoie de el ca să supravieţuiesc , dacă nu m-ar durea încă fiecare parte din corp şi dacă nu aş uita de mine de fiecare dată când mă sărută apăsat , după care se retrage indiferent.Aş fugi dacă nu aş şti că eu nu mai pot să iubesc. Încă puţin şi totul va fi schimbat, mai trag un fum , îi mai privesc ochii goi şi mă arunc în marea mea , în adăpostul gândurilor nebune. <br />
- <i>Să nu te îndrăgosteşti de mine ! </i><br />
<i> </i>Ţigara îmi lasă un gust amar , buzele mi-s însângerate , imaginea putredă a iubirii îmi revine în minte cu fiecare înghiţitură dăunătoare . Vreau să mă înec , să simt gustul mării , să mă iubească aşa cum doar ea poate. Mă pierd printre figuri cunoscute şi oricât m-aş minţi , asta e viaţa mea şi-mi place. Îmi place să-l văd mereu acolo , pregătit să mă ajute dacă m-am ameţit prea rău sau să-mi ofere din nou geaca lui neagră în caz de mi-e frig . Îmi place să ştiu că în mintea lui nu sunt decât eu , că mâinile lui nu mai ating nici un corp , că hainele îi miros a mine , că nu simte decât gustul meu , că deşi îl înnebunesc , mă înţelege. Îmi place că mă sărută pe frunte înainte să plece , că îmi venerează privirea deşi ştie că ascunde atât de multe păcate, de vicii şi de secrete . Pur şi simplu .<br />
<br />
<br />
<br />
<br />Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com11tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-63728906633841241222012-04-21T07:05:00.000-07:002012-04-21T07:05:04.239-07:00printre sticle .<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://25.media.tumblr.com/tumblr_m020x1ZCr11rpdzj1o1_500.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="258" src="http://25.media.tumblr.com/tumblr_m020x1ZCr11rpdzj1o1_500.png" width="400" /> </a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i>când începutul are un miros mai dulce decât al unui parfum scump </i></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
M-am încărcat cu speranţe şi mi-am prins părul cât mai strâns într-o coadă fină , mi-am luat tocurile şi un zâmbet timid şi am plecat spre visul care mi-a deranjat nopţile în ultima vreme. Am pierdut trecutul , l-am abandonat în sângele lui , nemairămânându-mi decât iluzia perfecţiunii. Azi mă îndrept ameţită după nopţi grele spre ceea ce sună bine , miroase bine , spre cel care se joacă mai mult decât trebuie , spre cel care are nevoie de un antrenor perspicace , trecut prin meciuri. E tot un miraj , tot un vis al cărui fir narativ are mai multe conotaţii. Plin de răutate , de răzvărtire , de răbdare şi de răzbunare , îmi conturează divin linia corpului şi-mi şopteşte poveştile tuturor femeilor care i-au trecut prin pat , pe care le-a abandonat inuman după momente perfecte. Îmi place să-l ascult vorbind , să-i simt vibraţia toracelor aproape de urechea mea şi să-i ghicesc bătăile inimii . Deşi ştie că nu va fi nimic decât încă un suflet peste care sunt nevoită să trec , îmi zâmbeşte în fiecare dimineaţă udă şi-mi sărută fruntea ocrotitor. Cât mi-aş dori să nu fiu aşa , să nu îl târăsc prin cicatricile mele şi să nu îi urăsc bunătatea din ochi. </div>
<br />Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com14tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-25706946034140043092012-04-13T05:48:00.000-07:002012-04-13T05:48:18.852-07:00despre timp<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://fc04.deviantart.net/fs26/f/2008/145/b/5/flying_in_my_sleep_by_Eliara.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://fc04.deviantart.net/fs26/f/2008/145/b/5/flying_in_my_sleep_by_Eliara.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
<br />
Îi simt umbra buzelor pe fiecare părticică din corp , apăsat şi păcătos .Mâinile lungi încă îşi au amprenta în părul meu sălbatic iar mirosul lui mi-e impregnat în piele , ca un tatuaj. S-a schimbat, asemeni vântului de iarnă , rece şi îndepărtat. Iubeşte alţi ochi , mângâie alt corp şi strigă alt nume. Timpul trece , oricât aş vrea eu să neg , şi îşi lasă prezenţa nesimţit peste tot şi toate. Din iubire rămâne cenuşă , din ură rămâne nimic. Din noi doi , rămân doi străini care îşi evită prezenţa . <br />
Eu visez alt suflet şi altă soartă .Mă lupt cu amintiri nebune cât stau aici , într-un loc , în locul nostru . Mă îmbăt cu nostalgie , cu regretul morţii , noaptea mă arunc în braţele neantului , în întunericul de care mi-a fost mereu frică iar dimineaţă zâmbesc uşor , plină de păcate. Mă simt mai puternică , mai stăpână pe sentimente. Înţeleg că totul trece , că ceea ce părea imposibil s-a dovedit a fi ceva deja înfăptuit şi îmi place. Îmi place să cred că nu aşa a fost să fie , ci aşa a trebuit să fie , că buzele noastre nu aveau acelaşi gust , iar forma mâinilor ne era imperfectă .<br />
Vă urez tuturor un Paşte cât mai fericit şi împlinit alături de măşti prietenoase ! Eu voi fi acolo , mereu lângă voi , pentru că după atât timp faceţi parte din mine!Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com11tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-74701642744608702022012-04-06T05:36:00.000-07:002012-04-06T05:36:08.277-07:00noapte udă<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://data.whicdn.com/images/25888097/3077966815_1_3_1sRVWfJI_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="http://data.whicdn.com/images/25888097/3077966815_1_3_1sRVWfJI_large.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
<div style="text-align: left;">
- genunchii-mi sunt lipiţi de geamul rece pe care se preling în armonie picături de ploaie </div>
<div style="text-align: left;">
sunt cea mai frumoasă femeie când plouă , când în părul meu se joacă lacrimi . -</div>
<br />
Mirosul unui nou început seamănă cu cel al ţigării arse îmbibat cu cel al unei cărţi noi. Mă ascund des în umbra ferestrei puternice şi-mi văd chipul oglindit perfecţionist în mrejele ei . Îmi place să văd stelele noaptea când există prea puţină ură şi prea multă linişte. Am fost mereu atrasă de rezistenţa acestor minuscule dorinţe şi m-am imaginat zburând. După multă vreme zburam ca şi cum m-am născut în aer. Corpul mi-e ud şi cicatricile dor . Mă spăl de păcate , de nemurire. Ploaia înseamnă mai mult decât un refugiu , e un leac , un vis şi o amintire . Îmi lipseşte căldura siguranţei însă pentru aceste clipe sunt pregătită să renunţ la orice , pentru zborul gândurilor printre milioanele de semne de întrebare. E greu să fii om , prefer să fiu o stea. <br />
<br />
P.S. O dată cu răsăritul , puterile oamenilor mor .Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com21tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-20368605167916644142012-04-02T07:30:00.000-07:002012-04-02T07:30:14.916-07:00imperfect II<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEig56UxhA73IRuL_AFbRHQ4vNpV9VULm1xgzpdw7Tgje5hL9bQO-MKULUugwScbK8xqCk3uIW1Ixfv8SBevIYNmMA-0jS-yyewIVTJBWIXNQSwYxgFtVB82ul3-CW86_v7LEst9FVD0uG4/s1600/feather-girl-mask-nature-Favim.com-336812.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="212" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEig56UxhA73IRuL_AFbRHQ4vNpV9VULm1xgzpdw7Tgje5hL9bQO-MKULUugwScbK8xqCk3uIW1Ixfv8SBevIYNmMA-0jS-yyewIVTJBWIXNQSwYxgFtVB82ul3-CW86_v7LEst9FVD0uG4/s400/feather-girl-mask-nature-Favim.com-336812.jpg" width="400" /> </a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">-doi-</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Bob are părul închis în timp şi buzele mării. Ne cunoaştem de câteva milenii , am călătorit împreună printre stele şi am căutat fericirea în ură pentru a pierde timpul . L-am cunoscut când deja iubise şaisprezece primăveri şi avea aceiaşi ochi mari , mai negri ca părul . Ne-am întâlnit accidental , la o cafea scurtă dis-de-dimineaţă , după o noapte nebună în care şi-a pierdut fiecare părticică umană în părul sălbatic al unei copile . Era confuz , era sfârşit , era bărbatul pe care l-am iubit mereu. L-am privit mult , de la depărtare , până şi-a simţit fiinţa vegheată . Mi-a oferit cei mai dulci ochi şi cel mai adânc zâmbet . Ne-am apropiat , mi-a povestit cum că e prinţul tuturor dar că el nu şi-a trăit povestea , că îi plac vulturii şi că urăşte muzica proastă . Ne-am ascultat , eu ţipănd tăcere iar el aruncând întrebări fără răspuns. Era târziu când , împins de frica unui alt ataşament fugitiv , a ieşit pe uşa cafenelei bătrâne din colţ . De atunci nu l-am mai văzut mult timp , poate încă jumătate de mileniu . Totuşi , l-am urmărit în visul tuturor femeilor ce i-au trecut prin aşternut , pline de speranţa unui viitor ce mai târziu avea să fie ucis de către nebunia acestui tânăr. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> 7 martie , afundată în gândurile unei adolescente ameţite de mirosul cafelei îmbibat cu ţigările lungi aruncate într-un pachet pe masa de lângă , privesc pe jumătate goală de păcate , următoarea victimă . Roşcata cu unghii lungi perfecte şi un zâmbet cutremurător se aşezase timid lângă fereastra ce dădea spre lume. Bob , îndrăzneţ şi sigur pe orgoliul masculin , în încercarea de a o aduce în viaţa sa îi oferă o ciocolată caldă într-o cană roşie. Vânătoarea are nevoie de experienţă şi siguranţă iar Bob deţine câte puţin mai mult din fiecare. Pe chipul fetei se aştearnă liniştea dinaintea furtunii , dinaintea unui nou început . Perfect ! </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> - În speranţa că locul nu este ocupat , îmi permit să-ţi fur câteva secunde şi să-ţi complimentez culoarea ochilor albaştri ce-ţi scot în evidenţă părul atât de frumos.<i> Ohh Bob , cuvintele îţi ies din torace atât de bine învăţate . Dacă nu te-aş cunoaşte , parcă m-aş îndrăgosti. </i></div>Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com9tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-41689489566162121012012-03-30T12:47:00.000-07:002012-03-30T12:47:10.871-07:00priveşte-mă cum dispar<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-ec-E41AVulbxs_nsBtKpLtwu7mfz6zlHsOKlhv-9vjb6rr7kxYFJIXRr2CdvSLRIVl5C29DMSiw5iqXyt0g7YThdBSu101MW-ou5BHts4BsNqEMzTUfanUgDqnz1Eik9TUXIVu6E2Dg/s1600/tumblr_m1drd6Etk71rqv6tqo1_500_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-ec-E41AVulbxs_nsBtKpLtwu7mfz6zlHsOKlhv-9vjb6rr7kxYFJIXRr2CdvSLRIVl5C29DMSiw5iqXyt0g7YThdBSu101MW-ou5BHts4BsNqEMzTUfanUgDqnz1Eik9TUXIVu6E2Dg/s400/tumblr_m1drd6Etk71rqv6tqo1_500_large.jpg" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><br />
În seara în care te-am alungat m-am înecat în vicii până a doua zi şi te-am ucis de nenumărate ori pentru fiecare oră petrecută împreună. Cum poţi , după atât timp să îmi spui că îţi era dor de mine ? De mine cea altfel , cea care era în stare de orice pentru un moment de fericire , cea care călca peste cadavre pentru simplul tău zâmbet , pentru simpla ta prezenţă , cea pe care ai îngropat-o cu muzică mută acum mult timp... Nu înţeleg cum fix după 3 săptămâni oficiale te întrezăreşti printre gânduri aglomerate , după zeci de nopţi nedormite în care îmi doream să suni . Cum dracu după atât de mult timp , după minute în şir în care-mi ştergeam masca falsă scursă pe obraji vii şi-mi spui cu o nonşalanţă nebună că sunt frumoasă ? Mi-ai distrus fiecare părticică umană din corp şi totuşi pentru tine nu a avut nici un sens. Ai fost acolo , lângă mine , cu scopul de a mă duce acasă. Când îmi doream excesiv să te văd aşteptând să mă duci la siguranţă niciodată veneai . Acum ai fost , m-ai privit în ochi pentru prima oară după mult , după prea mult timp şi ţi-am zâmbit . Îţi purtam inelul şi fiecare amintire din cenuşă părea mai veche . Nu ţi-am mai simţit buzele şi parcă negrul de pe geaca ta te îmbătrânea mai mult decât o făcuseră trecerea timpului . Nu ai mai trezit în mine aceleaşi sentimente şi nu mi-ai mai conturat fiinţa cum o făceai de fiecare dată prin simpla prezenţă . Nu ţi-am recunoscut vocea, acea voce perfectă , bărbătească , acel lucru de care m-am îndrăgostit cu ani în urmă . Eram doi străini , prinşi în cursa destinului nenorocit. Şi te-am minţit, cu totul , de la prima privire până la ultimul cuvânt.<br />
M-am schimbat , oricât aş crede că nu am făcut-o . Te-aş fi sărutat, ţi-aş fi mângâiat pielea , ţi-aş fi prins mâna cu toate degetele, exact ca un cleşte , ţi-aş fi spus că te-am iubit mai mult decât meriţi şi că m-ai dezamăgit cumplit . În schimb , sufletul meu îşi răzbuna momentele în care stăteam sinucigaşă pe marginea trecutului . <br />
Şi încă nu regret că îmi continui viaţa şi-mi trăiesc prezentul ca şi cum mâine lumea ar lua sfârşit.Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com8tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-90006365235665594002012-03-25T11:19:00.000-07:002012-03-25T11:19:58.665-07:00urăsc să îmbătrânesc<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://data.whicdn.com/images/25437737/tumblr_lleqxreeKo1qc5mero1_500_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="275" src="http://data.whicdn.com/images/25437737/tumblr_lleqxreeKo1qc5mero1_500_large.jpg" width="400" /> </a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> <i>ca un discurs de absolvire .... </i></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> După mult timp , reuşesc să zâmbesc de una singură agăţată de viitor şi nu de trecut . Pot spune că m-am schimbat, că deşi iubesc tac , că am învăţat multe din scurta-mi viaţă şi că nu-mi regret faptele , nici cel mai mic gest , nici măcar o privire sau un gând. Mă definesc uşor prin vicii , mă regăsesc în amintiri şi sper la un viitor puternic. Azi însă , îmi permit să mă pierd în gustul vechi şi nostalgic al clipelor moarte.</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Mi-am făcut un control sufletesc şi nu am de spus decât că ... Iubesc în şoapte, fără curaj . E mai uman să mă pierd în tăcere decât să continuu ţipetele animalice . Se fac doi ani , se fac zeci de luni în care siropul situaţiilor ţi-a stat în mâini şi îţi spun la mulţi ani. Îţi urez de bine , cu toate că m-ai dezamăgit oribil , în cel mai laş mod posibil bărbătesc . Vei rămâne mereu al meu şi voi fi copilul pentru totdeauna. Cu toate acestea, zâmbesc , zâmbesc mai mult ca niciodată . Simt că sunt iubită , că sunt ocrotită de persoane pe care le-am neglijat, pe care le-am târât prin uitare o dată cu pasiunea mea pentru inima de piatră. Am revenit la detaliile mele, la complexitatea spontaneităţii şi tot ce implică ea. Am reuşit să râd iar cu toată inima , să plâng la filme siropoase cu animale şi să-mi recâştig încrederea în sine. Nu aş putea defini starea în care mă aflu acum , dar cu siguranţă mă ajută zâmbetele şi grija celor din jur. Am devenit o mică suferindă ce profită de fiecare moment alături de prietenele noi sau vechi , false sau speciale . </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Trăiesc ca şi cum e ultima clipă . Îmi lipseşte prezenţa lui , sărutul de rămas bun , îmbrăţişarea caldă şi umorul bărbătesc . Încă îi iubesc fiecare parte din el , modul în care-şi aprinde ţigara , mirosul , ridurile frunţii şi forma nefinisată a gurii . Mă dor toate amintirile cu el , şi totuşi înţeleg că nu a fost decât un miraj al timpului , că o dată cu trecerea acestuia lucrurile se urâţesc. Nu port pică , nu mai urăsc aşa de puternic şi chiar sunt capabilă să iert. Mi s-a spus că aş fi prea bună cu viaţa pentru câte lucruri urâte mi-a făcut, pentru zilele în care mi-am plâns fiinţa sau pentru câte persoane au plecat cu o parte din mine. Eu nu cred, eu iubesc amintiri. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Azi mă ridic victorioasă şi mândră pe tocurile care mi-au fost alături în nopţile în care încercam să-mi uit jumătate din viaţă prin plimbări lungi şi discuţii aprinse. Azi mă bucur de iubirea lor , a celor cărora poate că le pasă . Azi nu urăsc şi nu îmi pierd cumpătul în faţa timpului... Măine se împlinesc ani , se duc lupte grele cu trecutul şi se iartă. Mâine îmbătrânesc iar. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><i>P.S. La mulţi ani iubitule ! </i></div>Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com9tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-80999760994884966552012-02-09T04:58:00.000-08:002012-02-09T05:00:49.450-08:00cu sinceritate<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://s2.favim.com/orig/37/awesome-cute-fashion-kiss-life-Favim.com-299881.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="268" src="http://s2.favim.com/orig/37/awesome-cute-fashion-kiss-life-Favim.com-299881.jpg" width="400" /> </a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><i>Am făcut-o pentru fiecare sărut târziu , pentru fiecare privire mută , pentru fiecare îmbrăţişare caldă..</i></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><i> </i>Ca un semn de viaţă strig că mă doare , urlu de durere în timp ce îmi aduc aminte momentele petrecute împreună. Eu şi el , primăvară târzie , plimbându-ne pe mijlocul străzii sub lumina tranzitului dintre zi şi noapte.. Nu voi putea uita vreodată ţipetele crunte şi totuşi atât de dulce " te iubesc!" . Mă trec milioane de senzaţii , urăsc să sfârşesc prin lacrimi şi să nu pot concepe că totul se termină . Corpul iubeşte durerea, mă târăsc greu peste amintiri . Mă îmbăt în fiecare zi cu mirosul parfumului său , cu ochii lui mari şi negri , cu mâinile lungi şi fine, cu buzele pline şi la sfârşit de zi ajung dezarmată de gânduri şi raţiune , încercând să înţeleg că amintirile nu ţin loc de prezent. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Nici măcar nu te-am sărutat de sfârşit, nu ne-am îmbrăţişat puternic. Poate dacă mi-ai fi văzut ochii de care te-ai îndrăgostit , zâmbetul inocent pe care-l credeai mincinos... Mereu mi-ai plăcut când deveneai serios , când ochii tăi nu mai cereau săruturi pe gene ci atenţie diplomată , când mâinile ţi se împreunau cu scopul de a transmite seriozitate şi nu copilării , ca de obicei. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Nu ştiu de ce nu te vreau înapoi , poate pentru că te-ai schimbat mai mult decât aş fi putut vreodată să-mi imaginez că ai putea să o faci , poate pentru că ţi-e mai bine fără mine sau poate pentru că nu ai puterea de a mă căuta. Totuşi , urăsc distanţa , urăsc să te urăsc pentru cât de mult ţin la tine defapt . Eşti ca o ţigară aprinsă , ca un copac bătrân conştient de moarte , eşti totul meu dăunător , ce mă roade încet . </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Au fost cei mai frumoşi ani din viaţa mea şi nu îi regret. Ştiu că tu ai mai iubit, însă eu am fost la prima iubire ce mi-a conturat caracterul , în bine şi în rău. Mă gândesc la momentul în care ţi-am cunoscut părinţii , la sărutul ce avea scopul de a mă opri să mai deschid ochii , la primele lacrimi din ochii tăi când ai aflat că visul nostru s-ar putea termina brusc, la primul sărut dulce, la prima privire, la prima discuţie serioasă , la primul " te iubesc " şi doare.. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Am auzit că dacă dragostea noastră ar fi fost puternică şi adevărată , ar fi trecut peste orice. Eu cred că dragostea noastra e matură şi destul de puternică încât să înţeleagă că a fost destul . Mi-au trebuit 3 zile, după săptămâni întregi să pot avea puterea să îţi scriu din nou , pentru ultima dată . Poate de mâine nu te voi mai iubi aşa mult.. </div>Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com40tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-56455210548197169202012-01-22T04:07:00.000-08:002012-01-22T04:07:35.938-08:00spre infinit.<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://s2.favim.com/orig/28/black-and-white-boy-couple-cute-gif-Favim.com-237587.gif" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="180" src="http://s2.favim.com/orig/28/black-and-white-boy-couple-cute-gif-Favim.com-237587.gif" width="400" /></a></div><br />
Am sperat că oricât de imperfectă e , va rezista . Oare câte suflete au murit din gelozie? Azi-noapte , îngerul m-a părăsit stropindu-mi numele cu milioane de particule pline de venin şi i-am privit ochii negrii cum ardeau de nerăbdare să-mi vadă lacrimile alunecând pe fard. Adoră să mă târască în deşert , să mă vadă plângând , să mă vadă adormind pe podeaua rece, unde se consumă de fiecare dată sentimentele umane. N-am crezut că sfârşitul are un gust atât de dulce, pentru ultima oară , la nesfârşit , i-am citit pe buze ură şi acru şi m-am resemnat. O dată stins focul , nu va mai avea niciodată aceeaşi intensitate.<br />
Acum sunt eu , un drum în faţă şi mii de oportunităţi . Şi cică cerul e limita, însă cine poate indica unde-s limitele acestuia. Până unde am voie să sper , unde se opreşte durerea , unde se află cei care au plecat prea devreme? Inima-mi e resuscitată des în ultima vreme , e deja târziu , medicii sunt uimiţi de rezistenţă.<br />
Plec. Nu ştiu dacă mă voi mai întoarce . Dacă îţi e dor de mine , uită-te în sus. Caut limitele. Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com15tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-62140341469079660602012-01-13T05:38:00.000-08:002012-01-13T05:38:52.659-08:00norii îşi iau rămas bun de la noi , iubitule.<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://favim.com/orig/201107/12/alone-girl-photography-rain-umbrella-Favim.com-103427.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="265" src="http://favim.com/orig/201107/12/alone-girl-photography-rain-umbrella-Favim.com-103427.jpg" width="400" /> </a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Vineri 13. Prima zi în care îi simt lipsa uşor temător şi crud. Plouă şi-mi răscoleşte gândurile . Parcă mă doare ceva , mă apasă în capul pieptului şi mă sufocă. Ca un ultim testament , mă văd în braţele tale , privind sincer pe fereastra imensă din patul cald . Sufăr de frică de singurătate . Plâng- un plâns demn de milă. Inima împărtăşeşte visul ploii , dau drumul tuturor sentimentelor şi-mi văd prin faţa ochilor trecându-mi trecutul . Ştiam că nu voi scăpa niciodată de amintiri şi chipuri pierdute în timp , însă momentul inevitabil în care sunt supusă credinţei , supusă iertării şi judecăţii a sosit mai repede decât mi-aş fi dorit vreodată. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Aş vrea să mă opresc dar inima ţipă de durere. Prea multă dramă , prea mult pentru mine. Cu ce am greşit ? Iubirea nu mă satisface ci mă înnebuneşte. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div>Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com18tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-78276189898906644262012-01-11T07:45:00.000-08:002012-01-11T07:46:10.315-08:00adevăr<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://data.whicdn.com/images/20649870/52356925904522358358_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://data.whicdn.com/images/20649870/52356925904522358358_large.jpg" width="314" /></a></div><br />
<br />
<div style="text-align: center;">Şi nu ai să înţelegi niciodată gândurile mele deşi răspunsul se află doar la un simplu semn de întrebare distanţă.</div>Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com18tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-7233925532521109612012-01-09T06:15:00.000-08:002012-01-09T06:15:41.151-08:00imperfect<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://s2.favim.com/orig/33/black-black-and-white-cool-fashion-photography-girl-Favim.com-260260.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="268" src="http://s2.favim.com/orig/33/black-black-and-white-cool-fashion-photography-girl-Favim.com-260260.jpg" width="400" /> </a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">unu </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Ai văzut-o pe stradă şi pentru prima dată-n viaţă ai simţit gustul inimii ce era gata să sară din piept , să te anunţe că ea e cea potrivită şi că dacă nu opreşti forţat timpul , vei pierde totul tău. E frumoasă , e blondă şi are ochii mari albaştri , exact ca fetele din filmele la care erai obligat să te uiţi cu fosta. Părul lung îi încadrează special faţa , îi conturează trăsăturile fine iar gâtul perfect , păcătos , mormânt al săruturilor târzii, îţi fură privirea pentru milioane de secunde. Nu vroiai nimic de la ea , singura dorinţă era să o poţi privi . Mult şi neîntrerupt. În clipele acelea păreai un obsedat nemernic , ce dezbrăca femeile din priviri însă ea avea ceva mai spectaculos , mai fabulos , mai minunat şi mai perfect decât oricare femeie de pe strada, oraşul sau lumea asta. Buclele aurite se lăsau uşor pe umerii dezgoliţi. Era îmbrăcată cu o rochie neagră fără bretele , ce îi punea în evidenţă sânii şi talia . Părea o pasăre liberă , pregătită de necunoscut. Îşi mişca corpul nefiresc , un trup sculptat după tiparele acelei femei ideale . Rochia se termina puţin deasupra gleznelor ce păreau timide şi obosite de aventura prin care trecuseră de-a lungul vieţii . </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Te-ai apropiat de ea , fără să conştientizezi , vrând doar să o vezi mai de aproape. Nu ştii că femeile sunt mai frumoase de la depărtare , când sunt singure, când nu simt că sunt privite? Detaliile fac totul , Bob , detaliile fac răsăritul mai frumos decât apusul , la fel şi femeile. Mare greşeală că ai încercat să îţi împingi limitele dincolo de graniţa impusă de fostele iubite. Ai continuat timid , câte un pas spre cafeneaua deschisă non-stop pe marginea străzii din care se vedea marea albastră şi pură ca un tablou sălbatic al naturii , o forţă nebună calmată de valuri . Oamenii veneau doar pentru a citi o carte bună în faţa mării sau pentru a încheia afaceri , a cunoaşte alţi oameni , a bea cea mai bună cafea din oraş . Ea era singură la o masă din colţ din care putea privi toată strada ce se întindea până la intersecţia aglomerată de lângă cartierul celor înstăriţi şi marea. Se aşezase timid, nestingherit . Acum eleganţa picioarelor încrucişate o făceau şi mai frumoasă.<i> De ce acolo ? </i>Nu contează de ce. Era singură , putea aştepta pe cineva şi mai mult ca sigur nu era deschisă la o discuţie cu un necunoscut care se holbează de câteva zeci de minute analizându-i fiecare mişcare. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Într-un final , te-ai hotărât să aştepţi , să nu te arunci înainte ca până acum , nefiind pregătit pentru încă un eşec. Era doar o fată frumoasă , care ţi-a luat ochii inconştient. Să nu crezi că erai singurul. Până şi patronul cafenelei era atras de buclele aurite ale fetei şi a trecut toată comanda ca fiind din partea casei. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Bob,Bob,Bob. Uneori e mai bine să găseşti acel lucru simplu care să complice situaţia. </div>Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com14tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-25950040916362951632011-12-31T07:47:00.000-08:002011-12-31T07:47:34.209-08:00bilanţ<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://s2.favim.com/orig/31/beautiful-christmas-nature-photography-room-Favim.com-249452.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="http://s2.favim.com/orig/31/beautiful-christmas-nature-photography-room-Favim.com-249452.jpg" width="320" /></a></div><div style="text-align: left;"><br />
</div><div style="text-align: left;"> Iarna asta nu am făcut oameni de zăpadă , nici îngeraşi , nu am purtat mănuşile pufoase şi nu am gustat sărutul sub ploaia de fulgi. Iarna asta a fost inumană deşi plănuiesc un atentat asupra vremii, am să sfidez lipsa zăpezii şi am să mă joc cu aburul ieşit sacadat din gură . Am învăţat destule încât să fiu mândră acum de ceea ce sunt cu toate că sunt abandonată moral de vise şi motive. </div><div style="text-align: left;"> Toamna trecută a reprezentat începutul unei poveşti greu de citit , cu mii de semne de întrebare , urmate de multe puncte. Am purtat în spate sentimentul singurătăţii şi atunci când frunzele îşi sărutau nemuritorul iubit pentru ultima oară , am reuşit să zâmbesc cu toată inima , înconjurată de chipuri străine şi totuşi atât de calde. Am trăit momentul în care inima-mi creştea rapid şi râdea zgomotos. Toamna trecută am iubit norii mai mult ca niciodată pentru fericirea şi libertatea pe care mi-o inspirau. Pentru a doua oară în viaţă , toamna s-a dovedit a fi un zbucium prin care timpul a trecut ca o pasăre grăbită spre cuib în plină ploaie .</div><div style="text-align: left;"> Vara trecută a fost momentul de trecere către drepturi şi legalităţi , către facturi şi griji , către iubirea pură şi stabilă , către eul matur al adolescenţei aflate pe muchie de independenţă. Am iubit marea în poze şi am suferit după îmbrăţişarea ei. Mi-a lipsit gustul sărat care mă ameţea mereu . Vara trecută m-a schimbat prin clipe profunde ce au devenit repede amintiri de care mă folosesc să ridic capul spre speranţă. Atunci mi-am pierdut prietenii puternice , false poate . Vara trecută a fost prima vară în care oamenii cu care mă obişnuisem s-au schimbat , m-au schimbat , m-au marcat. Cu doua anotimpuri în urmă , am atins apogeul anului . Am pierdut şi am câştigat deopotrivă. </div><div style="text-align: left;"> Primăvara e vagă , aceleaşi sentimente de regret şi dor după anul trecut ca şi acum. Rămâne anotimpul plin de iubire şi speranţă , de trăiri profunde şi decizii importante . Am gustat din toate câte puţin şi am trăit atât de repede încât sufletul meu preferă ascunderea unor detalii . Primăvara trecută a fost a mea .</div><div style="text-align: left;"> Ce-am câştigat şi ce-am pierdut e neimportant acum , deşi zâmbetul imperfect trădează înclinarea balanţei. La mulţi ani fericiţi ! </div><div style="text-align: left;"> La tine cum stă balanţa ? Câştig sau pierdere ? </div>Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com11tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-90681144127220917422011-12-27T15:37:00.000-08:002011-12-27T15:39:45.718-08:00şi-ţi scriu iar<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://data.whicdn.com/images/6458447/tumblr_lfaz2ricSq1qc3gxfo1_500_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="234" src="http://data.whicdn.com/images/6458447/tumblr_lfaz2ricSq1qc3gxfo1_500_large.jpg" width="320" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Îmi lipsesc amintiri din album şi mă scufund spre început . Ţi-am urmărit paşii prin labirintul timpului , m-am furişat catatrofal prin toată fiinţa ta. Te-am descoperit brut , nefinisat , fără perfecţiune înşelătoare. Ştiu de ce îţi este frică , am degustat din fiecare slăbiciune până când , printre milioanele de femei ce ţi-au trecut pragul buzelor , mi-am văzut chipul încoronat de cuvinte şi sentimente în stare pură . Nu am înţeles nici până acum de ce eram înconjurată de toate acele slăbiciuni , de toate acele femei , de toate acele sentimente nespuse. Poate că tu, copil ce crede în nemurire, nu ştii să iubeşti cu corpul , nu ştii decât să simţi. Nu încerc să îţi găsesc scuze , eşti vinovat pentru sechestrarea unui suflet însetat în mijlocul universului .Trebuia să te ascult de fiecare dată când spuneai supărător că ce ştiu e destul , restul mă depăşeşte. O luam ca pe o tachinare a diferenţei de vârstă . Şi poate că e destul să cred că eşti perfect , că însemni ceva şi că nu vei fi niciodată o simplă amintire. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Am ajuns la declanşarea poveştii , după ce m-am învârtit haotic printre senzaţii , după ce m-am jucat cu inima ta , încercând să o ascund în buzunar , după ce am privit lumea prin ochii tăi negri şi mari , întregiţi de sprâncene arcuite , bărbăteşti . Am ajuns la buzele tale, la limita dintre iubire şi prietenie, la pragul către mister. M-am îndrăgostit de multe ori de vocea ta şi niciodată nu m-aş sătura să o aud , pe cuvânt de proaspăt omuleţ cu drepturi în ale iubirii. Buzele tale mă fascinează. Îmi spun atât de multe chiar şi când sunt unite. Totul porneşte de la un sărut tăcut pe margine de cer , unde totul e posibil şi nimeni nu ne stă în cale. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Te visez des în ultima vreme. Cred că e un semn . </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div>Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-65492892091474249692011-12-21T07:06:00.000-08:002011-12-21T07:06:49.537-08:00viaţa mea e un roman<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://data.whicdn.com/images/17194459/tumblr_lu5lzk0CVR1r32yvdo1_500_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" src="http://data.whicdn.com/images/17194459/tumblr_lu5lzk0CVR1r32yvdo1_500_large.jpg" width="400" /> </a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Mă trezesc cu griji şi milioane de idei flămânde de fericire în dimineaţa începutului şi mă privesc în oglindă , admiţând că sfârşitul, oricât de aproape ar fi , nu are cum să mă mai schimbe. Paşesc grav pe parchetul din cameră şi refac traseul proaspăt al paşilor săi , sperând să îl regăsesc undeva , dezamăgit de întârzierea mea. Obosesc să mă joc ca un copil nesăbuit pe liniile drepte , accentuate şi murdare de amintiri ale podelei . M-am gândit la el azi şi i-am scris pe o bucăţică de hârtie cu pătrăţele furată de la colega de cameră un mesaj de adio . Sunt sigură că nu l-a citit însă există speranţa că vântul o va duce treptat la uşa lui şi-i va deschide ochii , îl va anunţa că şi-a pierdut coloana vertebrală în mâinile distanţei . Când eram mică , preferam să scriu lucrurile care erau mult prea greu de spus şi de multe ori , mesajul ajungea acolo unde trebuia . Uneori , găseam după mult timp bileţele cu sentimente pecetluite pe vecie şi râdeam de cât de inocent îmi era scrisul tremurat de emoţie. Astăzi însă , cred cu tărie că el va întelege totul fără să citească nimic , că nu va uita să zâmbească , imaginându-şi faţa pe care aş face-o dacă mi-ar spune ce vreau să aud. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Dacă tot susţin că nu am crescut destul încât să-mi asum greşeli de adult , atunci trebuie să mă stabilesc în inima unui singur corp . Alegerea e uşoară însă , pentru că sunt sigură că pot , prefer să fiu un suflet în vânt. M-am hotărât să scriu un roman despre mine, despre el , despre iubirea noastră uitată , despre importanţa dragostei în zilele mohorâte şi despre cafea cu lapte , dimineaţa . Scriu din amintirea unui suflet mort acum , pregătit pentru sfârşit. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div>Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com9tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-16655288086709759112011-12-10T16:11:00.000-08:002011-12-10T16:11:47.137-08:00iubire tragică pe moarte..<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://data.whicdn.com/images/17299545/tumblr_lu98u2inki1r5y7xfo1_500_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" src="http://data.whicdn.com/images/17299545/tumblr_lu98u2inki1r5y7xfo1_500_large.jpg" width="400" /> </a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Şi cad. Încă sunt aruncată în abis şi gust din fiecare moment al morţii tale. Când ţi-am spus că meriţi să mori m-ai privit ca fiind cea mai oribilă persoană din istoria iubitelor tale . Nu ai realizat că sufletul meu e un criminal şi poate omorî fiecare parte din tine şi totuşi să reuşeşti să-ţi duci menirea la capăt. Mă întristezi. N-am ajuns să te cunosc până acum , poate de asta te-am iubit . M-ai transformat într-o creatură asemănătoare ţie , care se foloseşte de veninul unui cuvânt la nervi , care scuipă sentimente vechi pe gresiei din baie o dată cu fiecare lacrimă. Oare tu plângi ? Oare tu simţi căldura lumânării în serile târzii ? </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Falsitatea mă irită , îmi provoacă confuzie şi-mi întoarce stomacul pe dos. Tu eşti făcut din falsitate . Eşti fals când îmbraci hainele alea elegante , cumpărate recent , care te maturizează precoce. Eşti fals când fumezi din ţigara electronică fără să simţi nicotina-n sânge. Doar muzica mi-aduce aminte de tine. Te-ai schimbat. Nu te mai mişti încet în hainele largi , nu mai miroşi a tutun ars sau a vise moarte , înecate cu o seară precedentă în braţele mele. Nu ştiu să accept alt început . Poate doar începutul vieţii mele de mâine îmi surâde la ideea că tu nu vei mai fi. Mă simt bine. Te urăsc cu fiecare parte a corpului , cu fiecare celulă de sânge din corp , cu fiecare doză de aer pe care o înghit , oftând la cât de multă minciună încape într-un singur sentiment. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"> Te uit. De mâine , nu vei mai fi decât amintirea serilor de vară în care adormeam în întuneric , cu picioarele încrucişate . De mâine, nu vei însemna decât motivul tuturor lacrimilor fierbinţi ce au săpat adânc pe faţa-mi , lăsându-şi urmele pentru următoarele decenii . Şi spun acum , că nu voi mai iubi aşa. Nu voi mai stăpâni marea cu gândul şi nu-mi voi mai imagina cerul , pământul nostru. Nu meriţi . Nu merit. Promit să te uit. Promit să nu mă mai trezesc cu imaginea ta în minte, să nu-ţi mai şoptesc numele înainte de culcare , să nu mai tremur cu mâna pe telefon , aşteptând nervoasă un apel , să nu mai scriu mesaje pline de iubire , pe care să nu ţi le trimit de frică să nu le citeşti. De mâine, tu , inimă de piatră nu vei deveni decât o piatră . </div> Dacă aş putea să te târăsc în mintea mea, să vezi cât de mult însemnai şi cât de puţin însemni acum... Mi-ai îngropat grotesc ultimile sentimente umane pentru fiinţa ta . Sper să fii fericit , totuşi .<br />
Dumnezeu să te ierte, eu nu mai sunt în stare...Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com10tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-12370857675626775462011-12-03T14:46:00.000-08:002011-12-03T14:50:43.416-08:00la ţărmurile cerului<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://data.whicdn.com/images/18738629/tumblr_lvnbi45kVp1qgn14to1_500_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="265" src="http://data.whicdn.com/images/18738629/tumblr_lvnbi45kVp1qgn14to1_500_large.jpg" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div style="font-family: inherit;"><span style="font-size: small;"> </span></div><div style="font-family: inherit;"><br />
</div><div style="font-family: inherit;"><span style="font-size: small;"> <span style="font-family: inherit;"> ...eu pe o margine de stele , el pe cealaltă . Ne-am privit în ochi îndelungat. Şi-a ridicat mâna stângă sfios şi m-a chemat la el . Inima nu-mi dădea semnale , raţiunea fiind singura pe care corpu-mi slăbit de vise o mai putea asculta. Însă cu stăpânirea unui suflet temător de sentimente amare , mi-am aplecat capul în semn de neştiinţă. El, cu zâmbetul pe </span></span><span style="font-family: inherit; font-size: small;">buze, conştient de neputinţa unui răspuns promt pe care o anticipase , şi-a ridicat ambele mâini şi mi-a desenat trecutul folosindu-se de milioane de şiretlicuri . Mi-a răvăşit gândurile şi împlinit de gestul victorios mi-a mărturisit cuvinte prin privirea cu care m-a cucerit pentru prima dată. Mintea-mi încetase să se mai zbată , focul stabilindu-se în mijlocul fiinţei mele. </span></div><span style="font-family: "Trebuchet MS",sans-serif;"><span style="font-family: inherit; font-size: small;"> <span style="font-family: "Helvetica Neue",Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: small;"> Prin mâinile lui îmi treceau acum fiecare fior al unei iubiri adolescentine , fiecare eşec zbuciumător , fiecare gând ascuns în adâncul inimii de piatră , greu de străpuns. Erau lucruri impunătoare, lucruri ce m-ar fi distrus într-o clipită dacă altcineva le-ar fi ştiut , lucruri de care s-ar fi putut oricând folosi pentru a mă arunca în prăpastie alături de orgoliul meu puternic. I-am simţit mâna plimbându-se din nou prin părul meu , fără consecinţe. Poate ar fi fost altfel , mă tot gândesc, dacă acceptam să-i desenez din nou perfecţiunea însă încă o dată , corpul nu m-a ascultat. Nu ştiu să desenez, trist. Am sperat de atâtea ori că o dată şi o dată în mine se va naşte speranţa unui artist dar gândul începe să se îndepărteze, încep să accept că nu sunt decât o muritoare fără graniţe , fără limitele unui univers nesfârşit. Poate ar fi trecut cerul şi s-ar fi înecat în marea de stele pentru sărutul meu dacă aş fi ştiut să ridic măcar un deget atunci când el avea , vinovat mâinile ridicate în înalţimi. Eu, ca un copil prost, speriat de ceea ce implică iubirea, mi-am plecat capul şi am hotărât să mă accept. El , ca un brav luptător ce a pierdut lupta dar nu războiul , a tăcut. Şi încă tace , deşi tăcerea lui e cea mai sublimă dovadă de iubire. Nu judecă decizia de a-mi trăi trecutul în mrejele prezentului ci doar iubeşte speranţa unui viitor împreună. Şi-mi place , mai mult ca oricând. </span></span> </span>Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com8tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-58665095279621177772011-12-01T03:30:00.000-08:002011-12-01T03:30:19.929-08:00bună dimineaţa<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://data.whicdn.com/images/18583373/tumblr_lvhsz2QYbn1r6049qo1_500_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="265" src="http://data.whicdn.com/images/18583373/tumblr_lvhsz2QYbn1r6049qo1_500_large.jpg" width="400" /> </a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">..cafeaua cu lapte şi fursecuri , părul răvăşit , corpul incleştat în hainele largi , mintea obosită </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">vă urează un Decembrie cât mai interesant! </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> </div>Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com11tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-82794890882982939072011-11-27T01:21:00.000-08:002011-11-27T01:21:00.457-08:00Şi totuşi<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://data.whicdn.com/images/18123883/tumblr_lv261heKab1r5y7xfo1_400_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://data.whicdn.com/images/18123883/tumblr_lv261heKab1r5y7xfo1_400_large.jpg" width="317" /></a></div><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
Nu găsesc răspunsuri la prea multe întrebări. Mă ascund de realitate ca de cel mai urât coşmar. Nu pot realiza că totul se sfârşeşte încet , pentru că eu încă iubesc , încă trăiesc sentimente , încă îl visez şi încă îi strig numele în somn sperând să mă trezească. Sunt alergată de stafii ce-mi vor sufletul şi nu văd nici o lumină , la nici un capăt al tunelului inexistent. Sunt eu, într-un mediu vid. Nu aud, nu vorbesc, nu strig, nu plâng. Am intrat într-o stare în care totul mi se pare trist şi fără margini. <br />
Mi-am alungat îngerii pentru el , ca dovadă a iubirii nepreţuite şi mă simt vinovată fără să fiu acuzată . Am comis crime , am omorât speranţele altor suflete pentru el , am călcat în picioare orice barieră doar ca el să fie fericit alături de mine. Pentru câteva sute de zile , l-am adorat, i-am creat altarul în mijlocul fiinţei mele. Însă nu de asta mă simt vinovată. Am acest sentiment pentru că încă îmi chinui sufletul cu amintirea lui , pentru că mă amăgesc singură . Mă dor gândurile - o repet şi o tot repet. M-am săturat să gândesc, să iubesc , să se repete mereu aceeaşi poveste . Plec . M-am hotărât. În câteva zeci de minute plec, fără bagajul pregătit, fără sentimente de regret, fără nimeni . Dacă o voi face, dacă voi avea puterea să o fac , ştiu că mă va ajuta.<br />
Şi totuşi , cum să uit minute în şir de tăcere , cu priviri străfulgerătoare ? Cum să uit mângâierile afundaţi în vise ? Cum să uit zilele pe care mi le-am îngropat în părul lui ? Cum să uit simbolul iubirii noastre? Cum să uit cuvintele pline de venin spuse la nervi , care aveau milioane de seminţe frustrate de adevăr ? <i> </i><br />
<i> Aşa cum a uitat el cine sunt şi ce însemn cu adevărat. </i>Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com15tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-10210220057900866022011-11-26T05:53:00.000-08:002011-11-26T05:53:48.632-08:00lucruri fără sens<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://data.whicdn.com/images/18283856/0a3ed27956ceb226a53250d1c970aefa_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" src="http://data.whicdn.com/images/18283856/0a3ed27956ceb226a53250d1c970aefa_large.jpg" width="400" /></a></div> Dacă pământul ar putea vorbi ţi-ar spune toate păcatele făcute pentru tine. Ţi-ar spune câte femei şi-au stors lacrimi sau câţi bărbaţi au fost părăsiţi pentru tine- tipic femeilor înnebunite după bărbatul puternic care le poate oferi orice. Ţi-ar spune câte m-au blestemat, câte mi-au dorit moartea şi câte încă o fac. Şi nu există definiţia ta. M-am gândit mult şi nu iese nimic . Tu nu poţi fi definit, la fel ca dragostea sau ura. Tu eşti ambiguu , eşti fără sens, eşti fără culori sau idei. Tu nu însemni nimic . Nu eşti decât sprijinul femeii , pregătită să-ţi fie supusă pentru tot restul vieţii. Nu eşti decât cel care se dezlănţuie violent pentru nimicuri . Nu eşti decât un simplu om cu concepţii invechite. Şi totuşi , aşa neînsemnat şi fără scânteie , reprezinţi visul femeilor din cercul tău de prieteni . Toate te vor, până şi prietenele mele, şi prietenele prietenilor tăi. Eşti genul de bărbat pentru care toate şi-ar uita viaţa doar ca să-ţi facă pe plac.<br />
Eu, eu sunt ceea ce mereu am vrut să fiu. Reuşesc să-mi analizez mişcările , să-mi fiu propriul psiholog. Am învăţat să trăiesc singură, să mă înţeleg cu cea mai mare temere a mea. Eu accept, ea mă evită. Sunt genul de femeie ce trăieşte pe principii inexistente, inventate pe moment ca scuze sau ieşiri din tipar. Vorbesc mult, mănânc încet şi urăsc bărbaţii ca tine. Sunt poate singura ce nu te iubeşte pentru părinţii tăi sau pentru statura ta. Sunt cea care îţi adora buzele şi ochii doar pentru că erau imperfecţi . Nu mi-ai plăcut niciodată elegant. Îmi placi răvăşit, surprins în cele mai proaste momente . Îmi placi când fumezi sacadat şi încerci să îmi atragi atenţia, când transferi sentimente prin blestematul ăla de fum ce-mi umbla prin plămâni din cauza ta. <br />
Suntem oameni care greşim şi ne scuzăm des, pentru a ţine flacăra aprinsă . Suntem pe ramuri diferite în acelaşi copac, sub acelaşi cer în mijlocului aceluiaşi univers. Şi ne place sau îmi place. Nu te mai cunosc decât prin amintiri , decât prin vremea petrecută tăcuţi sub teiul rupt dintr-o poveste. Ce frumos suna de mult , iubire sub teiul de pe scări , azi mă irită şi mă face să realizez că totul e o prostie repezită ca un animal fără şira spinării.<br />
Povestea asta moare în fiecare zi şi se zdrobeşte violent de fiecare părticică de orgoliu nemărginit. Sunt lucruri de spus noaptea târziu , la o ţigară , uitând de noi şi de lume. Te aştept ?Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com9tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-7181064722404398212011-11-25T13:27:00.000-08:002011-11-25T13:27:14.304-08:00El şi ea.<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://data.whicdn.com/images/18291087/y_fb2cd9cb_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" src="http://data.whicdn.com/images/18291087/y_fb2cd9cb_large.jpg" width="400" /> </a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: "Trebuchet MS",sans-serif;">Ea îl iubeşte. El o iubeşte. </span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: "Trebuchet MS",sans-serif;">Ea e o stea . El e cerul plin de stele. </span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: "Trebuchet MS",sans-serif;">Ea e muzica. El e portativul bătrân.</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: "Trebuchet MS",sans-serif;">Ea e vântul . El e oxigenul . </span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: "Trebuchet MS",sans-serif;">Ea e iubirea . El e adolescent. </span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: "Trebuchet MS",sans-serif;">Ea e viciul. El e păcatul .</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: "Trebuchet MS",sans-serif;"> Ea e amintire. El e trecutul. </span> </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: "Trebuchet MS",sans-serif;">Ea îl iubeşte. El a iubit-o. </span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: "Trebuchet MS",sans-serif;"> şi totul e o poveste fără sfârşit. </span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><span style="font-family: "Trebuchet MS",sans-serif;"> </span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><span style="font-family: "Trebuchet MS",sans-serif;"></span> </div>Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com8tag:blogger.com,1999:blog-5981241077895033971.post-61132157292309683892011-11-19T14:41:00.000-08:002011-11-19T14:41:45.381-08:00haos<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://data.whicdn.com/images/17988188/tumblr_luvobyXxGl1qkwwzlo1_500_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="216" src="http://data.whicdn.com/images/17988188/tumblr_luvobyXxGl1qkwwzlo1_500_large.jpg" width="320" /></a></div><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
Mă distrug încet , alergând prin mult fum şi lacrimi fierbinţi. Îmi lipseşti . Unde eşti ?Mademoisellehttp://www.blogger.com/profile/05464313546333449781noreply@blogger.com16