Te uit. Promit !

Mă simt singură .

Şi mi’am spus de atâtea ori că nu voi mai scrie despre tine , că poate aşa trebuie să fie. Oficial mi’am pierdut şi ultima speranţa că se va mai repara ceva. Iţi spun acum Adio , nu te voi mai urî , nu te voi mai privi altfel ... oficial eşti ca toate celelalte. And I keep telling my self: if you really wanted to talk to me , you would. Nu îţi voi mai spune că mă doare , chiar dacă văd că n’am fost decât încă una , că pentru tine viaţa merge înainte fără mine şi că aşa cum erai cu mine , eşti acum cu altele. Nu te voi uita niciodată. Aşa cum pentru tine totul e bine , nimic nu merge rău , aşa va fi şi pentru mine de acum. Sunt mii de vise în care mă regăsesc dar nu sunt ale tale. Am trecut de la dragoste , la ură , la regret , de la mâhnirea că ce au ele şi eu nu la indiferenţă pur şi simplu . Îţi mulţumesc şi atât . Nu mă mai simt vinovată , când suferi nu cauţi arme şi nu răneşti , nu ? Mă rodea că nu ştiam nimic , că totul e rece şi pentru că vedeam aceleaşi gesturi ale tale, care o dată erau doar între noi , folosite pentru a impresiona alte fiinţe. Nu’mi mai pasă , mi’a părut rău mult prea mult iar tu nu făceai decât să zâmbeşti. Drag copil plin de aţe şi biluţe tocmai am mai învaţat o lecţie : nu poţi pierde ce nu ai avut niciodată. Adio , prietenă dragă !

Ai grijă să nu iţi pară rău! Se simte o furtună . 

 Şi doare al dracului de tare dar m-am obişnuit. Sper să fii fericită !