9 februarie 2012

cu sinceritate


Am făcut-o pentru fiecare sărut târziu , pentru fiecare privire mută , pentru fiecare îmbrăţişare caldă..
  Ca un semn de viaţă strig că mă doare , urlu de durere în timp ce îmi aduc aminte momentele petrecute împreună. Eu şi el , primăvară târzie , plimbându-ne pe mijlocul străzii sub lumina tranzitului dintre zi şi noapte.. Nu voi putea uita vreodată ţipetele crunte şi totuşi atât de dulce " te iubesc!" . Mă trec milioane de senzaţii , urăsc să sfârşesc prin lacrimi şi să nu pot concepe că totul se termină . Corpul iubeşte durerea, mă târăsc greu peste amintiri . Mă îmbăt în fiecare zi cu mirosul parfumului său , cu ochii lui mari şi negri , cu mâinile lungi şi fine, cu buzele pline şi la sfârşit de zi ajung dezarmată de gânduri şi raţiune , încercând să înţeleg că amintirile nu ţin loc de prezent. 
   Nici măcar nu te-am sărutat de sfârşit, nu ne-am îmbrăţişat puternic. Poate dacă mi-ai fi văzut ochii de care te-ai îndrăgostit , zâmbetul inocent pe care-l credeai mincinos... Mereu mi-ai plăcut când deveneai serios , când ochii tăi nu mai cereau săruturi pe gene ci atenţie diplomată , când mâinile ţi se împreunau cu scopul de a transmite seriozitate şi nu copilării , ca de obicei. 
   Nu ştiu de ce nu te vreau înapoi , poate pentru că te-ai schimbat mai mult decât aş fi putut vreodată să-mi imaginez că ai putea să o faci , poate pentru că ţi-e mai bine fără mine sau poate pentru că nu ai puterea de a mă căuta. Totuşi , urăsc distanţa , urăsc să te urăsc pentru cât de mult ţin la tine defapt . Eşti ca o ţigară aprinsă , ca un copac bătrân conştient de moarte , eşti totul meu dăunător , ce mă roade încet . 
   Au fost cei mai frumoşi ani din viaţa mea şi nu îi regret. Ştiu că tu ai mai iubit, însă eu am fost la prima iubire ce mi-a conturat caracterul , în bine şi în rău. Mă gândesc la momentul în care ţi-am cunoscut părinţii , la sărutul ce avea scopul de a mă opri să mai deschid ochii , la primele lacrimi din ochii tăi când ai aflat că visul nostru s-ar putea termina brusc, la primul sărut dulce, la prima privire, la prima discuţie serioasă , la primul " te iubesc " şi doare.. 
    Am auzit că dacă dragostea noastră ar fi fost puternică şi adevărată , ar fi trecut peste orice. Eu cred că dragostea noastra e matură şi destul de puternică încât să înţeleagă că a fost destul . Mi-au trebuit 3 zile, după săptămâni întregi să  pot avea puterea să îţi scriu din nou , pentru ultima dată . Poate de mâine nu te voi mai iubi aşa mult..