Se afișează postările cu eticheta capitol. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta capitol. Afișați toate postările

31 iulie 2011

Dor de liniste


Am început să scriu din inimă , din adâncul fiinţei mele 
    Îţi simt sângele in mine , ochii in minte , amprenta pălmilor tale pe sufletul meu . Mi-e de ajuns. N-am vrut să trec mai departe , să cer mai mult pentru că n-am ştiut niciodată să mă comport frumos cu iubirea cuiva . Am uitat cum e să nu mai ştii de nimic , cum e să nu îţi mai pară rău după persoanele care ţi-au făcut atât de mult rău. Aproape că mi-a intrat în reflex să cred în cineva . Sunt atât de inocentă  sau atât de proastă încât am încredere în visele altora  . De când a plecat ea , mi-am promis că nu voi mai crede în prietenii care promit multe . M-au marcat multe lucruri toată viaţa mea dar tot aceleaşi lucruri fără minte fac, încă sunt condusă de instinct şi de sentimente iar asta îmi face prea mult rău. Îmi doresc să fiu iubită aşa cum iubesc şi de cei pe care îi protejez , de cei cărora nu le vreau decât binele.
    Şi ştiu că nu voi schimba niciodată lumea , că răutătatea va persista continuu , că vor mai fi fiinţe ce vor şterge amintirile cu mine . N-aş şti să trăiesc mai singură de atât.
  

20 iulie 2011

Neaşteptat


M-am uitat înăuntru şi n-am vazut nimic dubios
Erau doar paşii mei înecaţi în pământul noroios
şi atât .
Am văzut amintiri ca înainte de o moarte
Şi le-am retrăit cu intensitate pe toate , fără păcate
fără regrete.
Fără nici măcar un pic de bun simţ am abuzat
De vise , de zâmbete şi chiar şi de parfumul epuizat
de pe noptieră.
Te-am simţit în mine , ca prima dată
şi , dupa lungi clipe te-am zărit prin oglinda mată
Mă aşteptai .
Ştiai că sunt acolo şi că încă îţi mai caut rămăşiţile
printre toate cărţile citite şi  printre sticle
şi n-ai făcut nimic .
Mi-ai luat sufletul , iar , doar cu o privire
ca să îl omori ironic prin strivire
fără milă.

P.S. Giveaway cu ocazia împlinirii a doi ani de creaţie pe blogul lui Geo , adică pe Beware of you ! Giveaway-ul ţine până pe 28 iulie aşa că grăbiţi-vă !

11 iulie 2011

frozen



      Sunt gata sa zbor , sa te simt in sangele meu mai mult ca oricand . N-am nevoie de sperante , ti-am zis ca le urasc pentru ca rezista mai mult in inima,mintea,corpul tau decat mine. Am nevoie de ceea ce se cheama "sarutul de adio " , doar ca sa-mi dau seama ca tu esti cel pe care il vreau .. ca nu esti doar un vis anapoda, cu radacini in inima mea . Iubitule, ti-am mai vorbit despre noi inceputuri ? 

      Cat de greu e sa astepti sa te sune dupa orele petrecute impreuna pentru prima oara. Iti spui ca nu a fost sa fie , iti ridici pachetul de pe masa si tragi egoist din tigara slim . N-ai fost invatata sa astepti , tu , care i-ai avut pe toti pe care i-ai vrut , fara ca macar sa schitezi un zambet . Tu , care calca pe cadavre pentru a-si atinge scopul , esti acum cea care sta cu inima nelinistita gandindu-se la mii si mii de motive si intrebari . Poate nu ti-a stat parul bine, poate aveai ceva intre dinti , poate l-ai calcat pe picior in timpul dansului sau poate pur si simplu nu te-a placut. Nu,  nu se poate . Ai avut mii de suflete in mainile tale , mii de vieti carora le-ai indus o depresie majora . Nu ar avea cum sa nu te placa , cu toate buclele tale nedefinite , rosiatice , rebele. Si totusi , acum astepti . Ai terminat tigara , te ridici si te duci spre oglinda din baie , sperand sa iti gasesti defecte . Ai stat minute in sir , dar nu ti-ai gasit defecte majore. Ai un ten frumos , curat , ochi verzi sclipitori , bucle lungi , sprancene perfecte , dinti albi , rosul de pe buze inca e accentuat , umerii aliniati asimetric , nas indraznet , barbie ascutita si sublim pusa in armonie cu forma fetei. Esti frumoasa, o stii si te-ai folosit de asta toata viata ta. Uite , acum , in momentul in care iti dai seama inca o data ca esti facuta cu perfectiunea unui sculptor batran , n-ai pe nimeni alaturi . Esti singura pentru ca i-ai respins pe toti cei care si-ar fi dat totul pentru tine , pentru un simplu gest de iubire , de admiratie, de respect ...pentru orice de la tine, orice.  Ai calcat toata viata ta peste suflete ce nu-si doreau decat iubire , care erau gata sa te iubesca enorm pana cand ai fi devenit o femeie batrana , pana cand frumusetea ta nu ar mai fi fost atat de perfecta. 
     Ai revenit langa telefon , dupa prea mult timp in fata oglinzii . Nu te-a cautat , chiar daca au trecut cateva zile bune. Frumusetea ta nu l-a impresionat. Acum esti stearsa , lacrimile ti-au lasat urme pe chip , urme de rimel scump . El ti-a vazut splendoarea , dar a fost uimit de cat de usor vorbesti despre lucruri greu de imaginat , de cat de mult iti lipseste caldura inimii . Ai pierdut din nou , G. , ai pierdut uitandu-te undeva departe. Acum nu mai esti tu cea care zambeste malefic , dupa o crima , ci victima tragediei din corpul tau . Cat de trist e sa traiesti fara inima...

P.S. Vreau sa stiu povesti de iubire. Ai iubit vreodata ? Cum , cand ? Nu va sfiiti .. Secretele voastre vor fi in siguranta ! Inca iubesti ? Ce inseamna iubirea ? 

30 mai 2011

Elizabeth

  Capitolul 3

     Plouă. Tare..mult şi apăsător . Nu-i nimeni în piaţă iar Tayo stă ascunsă într-un colţ de frica tunetelor. Îmi plac tunetele . Sunt atât de zgomotoase şi se impun aşa de prompt. Îmi aduc aminte că atunci când eram mică si  mă uitam pe geam exact ca acum îmi imaginam cum ar fi să coborî pe un trăsnet . Se prelingeau picături de ploaie pe geam şi credeam că Dumnezeu plânge pentru că suntem noi răi. Am găsit de curând caietul meu de copilă în care îmi descriam dragostea , primul sărut , prietenele , profesorii.. Eram atât de mică şi scrijeleam pe caietul ăsta ori de câte ori aveam vreo problemă. Am fost un copil fericit , aproape fericit dar niciodată n-am ştiut să apreciez sau să îmi dau seama de asta. Azi mi-am adus aminte cum e să fii din nou copil. Şi mi-a plăcut. Eram o uşarnică, niciodată nu stăteam în casă când era frumos afară , mergeam pe la vecini de-mi spuneau bancuri sau îmi dădeau câte ceva dulce. Era frumos şi inocent . Acum... acum plouă şi sper să-mi şteargă şi mie păcatele . Mă întreb des dacă am ajuns să fiu ceea ce vroiam să fiu. Oare sunt fericită sau iar nu ştiu să-mi accept situaţia? Nu e timp să-mi pun asemenea întrebări, nu ? Probabil o să îmi dau seama mâine dacă azi am fost fericită. Îmi doresc să mai fiu doar pentru o clipă copil... şi să mănânc chec făcut de mama în mirosul care stârneşte şi iubirea celui mai mare om ce urăşte pentru că nu ştie să facă altceva si ciocolata.. Îmi doresc să fiu copil şi să dansez în ploaia asta care cade nestingherită , anumit parcă să mă pună pe gânduri. Se spune că atunci când te îndrăgosteşti redevii copil. Poate, dar timpul nu mă lasă... Urăsc trecerea timpului . Îmi doresc să inventeze cineva o maşină pentru oprirea lui , eu m-aş plictisi. De ce plouă aşa de razbunator...? Se simte ură în aer.. 
                                                                                                                      
                                                                                                              Pe curand. Elizabeth

9 mai 2011

Elizabeth

Capitolul 2


 Cand eram mica spuneam oricui ma intreba ca atunci cand voi fi mare voi fi doctorita , profesoara , cantareata ,dansatoare , prezentatoare , papusa barbie , o femeie de succes. Credeam cu tarie in puterile mele , nu ca acum n-as face-o dar s-au cam schimbat lucrurile. De multe ori am uitat de unde am plecat , sper ca acum sunt pe drumul cel bun . Am ajuns o avocata intr-un oras micut din sudul Sloveniei si poate ca-mi place asta , e atat de linistitor uneori . Poate prea linistitor pentru mine dar m-am obisnuit cu timpul asa cum fac toti. Ma trezesc  cu zambetul pe buze chiar daca in cateva secunde  imi piere pentru ca realizez  ca nu voi vedea Londra cand ma voi uita pe fereastra . Imi beau cafeaua amintindu-mi de el si imi musc buzele ori de cate ori vreau sa il  simt , sa-i simt gustul  si sa mi-l imaginez langa mine . Citesc cu ( prea) putin interes ziarul pe care mi-l aduce mereu vecina la usa , am invatat-o sa nu mai sune ori de cate ori vine cineva ... sa ma lase sa dorm pentru ca altfel fac urat. Dupa ce il citesc il arunc intr-un colt pe masa si privesc din nou piata aceea mare din mijlocul orasului , pe care n-am vizitat-o decat de 2 sau 3 ori pentru ca ori n-am avut timp sau starea necesara . Imi place sa privesc floraresele cum abordeaza indragostitii si cum mai vand cate un trandafir la o fata draguta , copii alergand de colo in colo si chiar si cantaretii ambulanti adunati toti in mijlocul pietei . M-am gandit de multe ori sa ma duc si sa-i ascult , nu doar sa-i privesc . Stau minute  in sir privind pe geam , pana ce imi suna telefonul . Tayo miauna de zor si oricat de mult l-as iubi vreau sa-l fac sa taca . Imi iau telefonul si plec in alta camera , raspund si de acolo se aude o voce linistita , m-am saturat de atata liniste..
" E totul bine?  "
" Da.. "
" S-a intamplat ceva ? "
" Nu. Imi era dor de tine ! "
" Si mie , stii asta.. "
" Ai grija de tine te rog "
"  Nu-ti fa griji . "
   Mai am nevoie de putina cafea si pornim din nou in lumea cea mare a micului oras din sudul Sloveniei . 
                                                                                                                  
Pe curand , 
                                                                                                                             Elizabeth 

4 mai 2011

Despre Elizabeth

Capitolul 1
 

        V-o prezint pe Elizabeth .
Elizabeth are parul roscat si ochii negri , intunecosi .
Elizabeth uraste minciuna , spanacul  si pauzele scurte de tigara .
Locuieste in inima unui orasel agitat dar si-ar dori sa cunoasca Londra .
Traieste cu o pisicuta , Tayo , grasa si pufoasa .
Se uita la TV in fiecare seara si adoarme ascultand-o pe Oprah .
Elizabeth asculta muzica in casti cand pleaca la scoala si il uraste pe profesorul de desen.
Nu a stiut niciodata sa deseneze iar acum daca se chinuie nu ii iese decat niste linii pe o foaie alba.
Nu mananca seara si vorbeste foarte mult la telefon .
Are un corp frumos insa mereu si-l ascunde sub haine largi .
Isi prinde parul intr-o coada lunga si se joaca cu el atunci cand se concetreaza .
Poarta ochelari dar ochii ii ies in evidenta de fiecare data cand ridica privirea din pamant.
Elizabeth iubeste mult o persoana tare ciudata , dar iubeste cu adevarat.